În fotografia de la încheierea atelierelor, participanții își țin lucrările în mâini: panouri cu motive geometrice, broderii în cercuri de lemn, rozete și borduri colorate. Au pornit de la aceleași modele, dar fiecare a ales cum să le dea o notă personală. În timp ce lucrau, conversațiile s-au îndreptat spre locurile de unde provin, familiile lor și viața în România.
Cele patru sesiuni au reunit 25 de membri ai comunității siriene la sediul Jesuit Refugee Service România (JRS România) din București. Am organizat atelierele în colaborare cu Universitatea din Lausanne (Université de Lausanne, UNIL) din Elveția, sub coordonarea științifică a dr. Patrick M. Michel, oferindu-le participanților ocazia de a se apropia de patrimoniul sirian prin istorie, broderie și experiențe împărtășite.
Atelierele în cifre
4
sesiuni la sediul JRS România din București
25
membri ai comunității siriene
16–60
vârstele celor 22 de femei și 3 bărbați participanți
20
lucrări textile realizate în cadrul sesiunilor
Palmyra, un loc de întâlnire între culturi
Palmyra, cunoscută și sub numele de Tadmur, este un oraș antic situat într-o oază din deșertul sirian, la nord-est de Damasc, în regiunea Homs. Poziția sa pe rutele comerciale care legau Asia de lumea mediteraneeană a transformat-o într-un important loc de întâlnire între oameni și culturi. Templele, teatrul și străzile sale cu colonade reflectă această istorie, în care tradițiile locale s-au împletit cu influențe greco-romane și persane. (Sursa: Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO)
Patrimoniul cultural al Siriei a fost vizat și distrus în mod deliberat de extremiști, iar războiul a afectat, de asemenea, situri arheologice, orașe istorice și monumente. Fotografiile, desenele și documentele păstrate în arhive au devenit astfel esențiale pentru înțelegerea acestui patrimoniu. Universitatea din Lausanne deține arhiva arheologului elvețian Paul Collart, care a studiat sanctuarul lui Baalshamin din Palmyra. Această documentație contribuie la păstrarea memoriei monumentului și la transmiterea istoriei sale.
Atelierele au legat această muncă de documentare a patrimoniului de experiențele personale ale participanților. Motivele decorative din Palmyra au devenit modele de broderie, reinterpretate de fiecare prin propriile alegeri de culori, cusături și compoziții. Pentru unii, orașul avea și o semnificație personală, legată de regiunea în care au crescut sau de locurile vizitate în copilărie.
De la desene pe hârtie la broderii proprii
Fiecare sesiune a îmbinat discuțiile despre patrimoniu cu activitățile practice. Wasfi Al Nassef, coordonatorul atelierelor și facilitatorul activităților dedicate patrimoniului cultural, a prezentat istoria Palmyrei folosind materiale educaționale în limba arabă, puse la dispoziție de programul Voices of Palmyra. Aceste materiale au fost realizate împreună cu refugiați sirieni din Iordania și cu Universitatea din Lausanne (UNIL). Ele i-au ajutat pe participanți să reflecteze asupra monumentelor, legăturilor comerciale și diversității culturale ale Palmyrei. Participanții au explorat imagini, au recunoscut motive decorative și au discutat despre amintirile pe care acestea le-au trezit.
Instructorul de broderie Mohammad Zakarya Tahhan i-a îndrumat în folosirea acului, a aței și a gherghefului. De la primele cusături, participanții au trecut la transferarea desenelor pe material, alegerea culorilor și realizarea unor modele mai complexe.
Grupul a reunit 22 de femei și trei bărbați, cu vârste între 16 și 60 de ani. Unii au venit împreună cu membri ai familiei. Fiecare a lucrat în ritmul propriu, primind sprijin în etapele care necesitau mai multă răbdare sau practică.
Treptat, conversațiile s-au extins și asupra patrimoniului altor orașe siriene. Participanții au vorbit despre monumentele, meșteșugurile și tradițiile din orașele lor natale. Cunoștințele și amintirile lor au contribuit la ceea ce întregul grup a învățat pe parcursul sesiunilor.
Amintiri din Siria și noi legături în România
Pentru o participantă din regiunea Homs, explorarea istoriei Palmyrei a fost o ocazie de a vorbi despre patrimoniul regiunii natale și despre dorul de Siria. În timpul atelierelor, a cunoscut și membri ai comunității siriene pe care nu îi întâlnise până atunci.
O altă participantă, sosită recent în România, și-a amintit de vizitele făcute în oraș în copilărie:
„Mi-a amintit de copilărie. Mergeam la Palmyra în excursii cu școala.”
Pentru ea, sesiunile au fost și o ocazie de a cunoaște oameni. Participanții au făcut schimb de numere de telefon și de informații practice despre viața în România, inclusiv despre servicii de croitorie și modificări vestimentare, precum și despre alte resurse utile din comunitate.
O absolventă de arte plastice din Damasc a vorbit despre felul în care arta poate transmite cultura unei țări. Pentru ea, lucrările realizate manual sunt un mod de a le arăta celorlalți de unde vine și ce prețuiește. A apreciat libertatea de a-și alege propriul model și ocazia de a întâlni oameni cu experiențe diferite, dar uniți prin legătura cu Siria.
Douăzeci de lucrări, fiecare cu propriile culori și alegeri
În urma celor patru sesiuni a rezultat o colecție de 20 de lucrări textile: panouri decorative, compoziții circulare sau ovale și o sacoșă din material textil. Motivele geometrice, rozetele și bordurile au fost combinate în moduri diferite, în funcție de preferințele fiecărei persoane.
Unele lucrări au rămas în curs de realizare, deoarece timpul nu a fost suficient pentru finalizarea tuturor detaliilor. Majoritatea participanților au ales să își doneze creațiile proiectului, pentru ca lucrările lor să poată fi prezentate și altora.
Ce și-ar dori participanții să facă în continuare
Femeile cu care am discutat ne-au spus că și-ar dori mai mult timp pentru broderie, dar și pentru conversații și activități comune. Au propus explorarea patrimoniului altor orașe siriene și întâlniri cu persoane din alte comunități, pentru a-și cunoaște reciproc tradițiile.
Au existat și propuneri pentru cursuri de croitorie sau broderie care să ofere calificări recunoscute, precum și pentru proiecte în care participanții să poată lucra împreună. Aceste idei deschid posibilități pentru inițiative viitoare, care ar avea nevoie de resurse și parteneri potriviți.
Pentru cei care au participat, experiența a însemnat lucruri diferite: reîntâlnirea cu o amintire din copilărie, bucuria de a învăța o tehnică nouă sau cunoașterea unei persoane cu care să păstreze legătura. Dorința lor de a continua întâlnirile ne arată cât de mult contează să existe timp și un loc pentru aceste experiențe.
Parteneri și finanțare
JRS România a desfășurat atelierele în colaborare cu Facultatea de Litere a Universității din Lausanne, sub coordonarea dr. Patrick M. Michel. Finanțarea a fost asigurată de Fondation du Domaine de Villette și administrată de Universitatea din Lausanne. Le mulțumim ambelor instituții pentru sprijin.